Geraldine Brooks – Poporul cărții

downloadRomanul Poporul Cărții este una din aparițiile reușite ale Editurii Polirom din primăvara acestui an.

Scriitoarea de origine australiană Geraldine Brooks se inspiră din experiența sa profesională când alege să scrie istoria imaginară a Hagadei de la Sarajevo. Cu acest prilej am aflat că o hagadă este o carte ritualică, o culegere de texte care însoțește masa ce marchează începerea sărbătoririi Paștelui evreiesc.

Hagada de la Sarajevo este unul din cele mai vechi artefacte sefardice, apărută în Barcelona anilor 1350. În calitate de corespondent de război în timpul conflictelor interetnice din Bosnia anilor ’90, Geraldine Brooks a cunoscut orașul Sarajevo și evenimentele cumplite care aproape l-au distrus și a avut ocazia nu doar de a vedea cartea propriu-zisă, ci și intervențiile de consolidare asupra Hagadei, sub protecția ONU.

În Poporul Cărții se împletesc mai multe voci narative, facem cunoștință cu personaje fascinante ale căror destine sunt tulburătoare. Acțiunea se desfășoară pe mai multe planuri temporale, autoarea refăcând în sens invers din punct de vedere cronologic traseul Cărții în orașe și epoci diferite ale Europei. Piesele acestui puzzle de destine și evenimente istorice sunt legate de povestea Hagadei.

Hannah Heath, o restauratoare de cărți medievale de renume, este chemată la Sarajevo în primăvara anului 1996 pentru a face niște intervenții de consolidare a Hagadei aflată în patrimoniul Muzeului Național din oraș. Cartea a fost mulți ani ascunsă și depozitată în condiții improprii păstrării unei relicve atât de vechi.

În timpul operațiilor de restaurare, Hannah găsește indicii interesante, corpuri străine. Pornind de la acestea – o aripă de insectă, urmele unor paftale (închizători) metalice care acum lipsesc, pete roșii pe câteva pagini, particule de sare, un fir de păr alb cu un pic de pigment galben pe o porțiune de pe el – Hannah vrea să afle mai multe informații despre parcursul acestui manuscris de-a lungul secolelor. De aceea, ea va folosi investigații de laborator minuțioase cu instrumente ultramoderne și va atrage implicarea altor specialiști în analizarea mostrelor prelevate. De altfel, aceste indicii pe care vi le-am enumerat mai sus servesc autoarei romanului drept pretext pentru incursiunile episodice în istoria Cărții.

În prima călătorie în timp, rămânem la Sarajevo, dar în anul 1940. Aici facem cunoștință cu Lola, o tânără evreică care este salvată de la deportarea în lagăr de musulmanul Serif Kamal. Curator la Muzeul Național al orașului, el va salva Hagada de tăvălugul nazist care nu dorea doar ștergerea de pe fața pământului a evreilor, ci și a tuturor realizărilor culturale, a edificiilor religioase care le aparțineau, confiscând și distrugând tot ce avea legătură cu ei. În astfel de împrejurări va ajunge între paginile Cărții aripa de insectă.

Pentru a vedea ce s-a întâmplat cu paftalele de argint de pe copertele Hagadei, o altă incursiune în trecut ne poartă în Viena habsburgică în anul 1894. Aici îi întâlnim pe doctorul Franz Hirschfeldt și pe unul din pacienții săi, Florien Mittl. Acesta suferea de o boală rușinoasă și îngrozitoare, dar “la modă” în acea epocă. Netratată la timp, simptomele de care suferă Herr Mittl îl împiedică să ducă o viață normală și să lucreze. În această perioadă trebuie să consolideze legăturile slăbite ale Hagadei, această muncă fiind o corvoadă pentru el și din pricina pornirilor sale antisemite.

Petele roșii găsite de Hannah în timpul lucrării de restaurare sunt analizate spectroscopic și va afla că ele nu sunt doar de vin roșu, așa cum intuise, ci și de sânge. Cum au ajuns ele pe paginile Cărții, aflăm citind povestea prieteniei / dușmăniei dintre inchizitorul Giovanni Domenico Visterini, cenzor, chinuit de patima băuturii și de un secret teribil și spiritualul rabin Iuda Arie care are și el un viciu, un pic mai neobișnuit, raportat la erudiția și personalitatea sa: jocurile de noroc.

Scribul David Ben Soushan și fiica sa, Ruti, care de multe ori își ajuta tatăl în practicarea meseriei intervin și ei în istoria Hagadei, în Tarragona anului 1492. E un an fatidic în destinul sefarzilor: evreii vor fi persecutați, uciși și alungați până la ultimul din Peninsula Iberică, inchiziția spaniolă și regalitatea conlucrând monstruos în acest sens. În această parte a romanului aflăm ce fel de cristale de sare au atins și s-au impregnat în relicva noastră.

Ultima călătorie în trecut ne duce tot în Spania medievală, dar de data aceasta în Sevilla, în anul 1480. Orașul și împrejurimile sunt scena conflictelor armate dintre mauri și catolici. Îl vom întâlni pe autorul picturilor (anluminuri) Hagadei, mai întâi ca sclav în atelierul lui Hoomam (și vom afla și cum a intrat în această robie și cum i-a fost distrusă familia), apoi ca pictor la curtea emirului unde i se încredințează o sarcină neobișnuită. Șederea lui aici va fi scurtă și va ajunge ucenic la doctorul evreu al emirului, Natanel ha-Levi, care are un fiu surdo-mut. Pentru acesta vor fi pictate anluminurile care vor face parte mai târziu din corpul Hagadei.

Poporul Cărții este un roman excelent scris și documentat, foarte interesant datorită informațiilor și imaginilor pe care le creează unor epoci istorice apuse, tradițiilor unor popoare și riturilor religioase evreiești și musulmane. Galeria de personaje este și ea fascinantă, Geraldine Brooks reușind să creioneze personaje credibile, care vă vor impresiona. E o lectură pe care nu trebuie să o ratați și o consider unul dintre cele mai interesante romane citite până acum.

 

Bogdan

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s