Despre vacanțele de vară de odinioară ale artiștilor norvegieni și nu numai…

fata-cu-fragi_1_fullsizeCând am văzut pe site-ul Humanitas Fiction, la titluri în pregătire, romanul Fata cu Fragi, încă din primele secunde mi-am dorit această carte, fără a ști nimic despre autoarea Lisa Strøme, nici despre subiectul romanului; atât de mult m-a încântat detaliul copertei “decupat” din tabloul Fată pe Plajă al pictorului norvegian Hans Olaf Heyerdahl.

Așa cum aveam să aflu succint din prezentare și amănunțit din lectură, subiectul este cât se poate de interesant: în romanul scriitoarei norvegiene de origine britanică Lisa Strøme apar ca personaje, printre alții, Edvard Munch, cel mai important pictor al Norvegiei, a cărui capodoperă, Strigătul, este cunoscută cred de toată lumea și Hans Heyerdahl care a pictat, ca să menționez doar în trecere, câteva variante de fete cu fragi care inspiră titlul cărții de față. De fapt, chiar mai mult de atât, vocea narativă este chiar a unei Fete cu Fragi făcută faimoasă de Heyerdahl.

Asgarstrand

Evenimentele descrise se petrec în vara anului 1893. Johanne Lien, protagonista noastră, este o tânără de 16 ani, fiica unei spălătorese și a unui pescar. În Åsgårstrand, locul de unde este originară fata, odată cu venirea verii au loc două migrații: prima, mai puțin interesantă, este a localnicilor care se mută din casele lor în casele modeste și strâmte de pescari, aproape de țărmurile fiordului, pentru a crea condițiile prielnice celei de-a doua migrații – venirea artiștilor și elitelor din capitala Norvegiei, Kristiania (vechea denumire a orașului Oslo), care închiriază casele localnicilor pentru a se bucura de lumina deosebită a zilelor de vară ale Nordului. Toată lumea avea de câștigat: pe deoparte, localnicii își rotunjeau veniturile din chirii și totodată economia locală cunoștea o perioadă de avânt și, pe de altă parte, artiștii și intelectualii aveau parte de un climat deosebit, spații liniștite și de ospitalitatea localnicilor pentru a putea găsi inspirație și a crea. Aici, în verile de la Åsgårstrand, s-au născut multe din operele de artă ale unor pictori faimoși în secolul al XIX-lea precum Edvard Munch, Hans Heyerdahl, Christian și Oda Krohg și chiar câteva din compozițiile muzicale ale lui Frederick Delius, compozitor britanic prieten cu Munch care a fost unul dintre cei ce l-au încurajat în cariera muzicală.

Edvard_Munch_-_Nuit_d_été_à_Aagaardstrand

Johanne, care în fiecare vară contribuia la veniturile familiei culegând fructe și apoi vânzându-le, ajunge să lucreze în casa familiei Ihlen ca servitoare. Între ea și mezina familiei, Tullik, se leagă o prietenie strânsă. Amândouă vor ajunge să facă parte din anturajul pictorului Munch. Casa închiriată în care locuia Munch se afla în vecinătatea celei în care locuia familia de obicei familia lui Johanne, ocupată pe perioada verii de pictorul Heyerdahl. În ciuda faptului că are interdicție de a se apropia de casa Păcătosului, porecla dată de unii contemporani lui Munch, ale cărui tablouri melancolice, întunecate, erau o deviere radicală de la curentele artistice ale vremii și de aceea neînțelese de majoritatea, Johanne se împrietenește cu el și, în clipele de răgaz se apucă ea însăși de pictat, sub îndrumarea artistului. Acesta o îndeamnă să nu picteze ce vede, ci ceea ce simte; legat de acest aspect, mi se par interesante asocierile pe care le face autoarea, prin intermediul lui Johanne, între sentimente și culori.

Tullik, în timpul lungilor plimbări pe care le va face însoțită de Johanne (răpind-o de la treburi și provocând dușmănia nedisimulată a celorlalte servitoare), îl va cunoaște pe Munch, pe care îl știa doar din auzite și după reputație: sora mai mare a lui Tullik, deși măritată, avusese o idilă cu pictorul, care scandalizase familia și comunitatea locală. Însă acest amănunt,  deloc neglijabil, nu-i va împiedica pe Munch și Tullik să se îndrăgostească și să aibă o relație tumultoasă, aproape obsesivă. Această legătură plină de pasiune va fi muza pentru crearea versiunii inițiale a celebrului tablou Strigătul.

Fata cu Fragi este un roman minunat scris, plin de lirism, iar Lisa Strøme se achită mai mult decât onorabil în a descrie picturi, atmosfera boemă a verilor de la Åsgårstrand, frumusețea copleșitoare a fiordurilor norvegiene și portretele personajelor, din care unele au existat în realitate, sunt admirabil construite. Am găsit interesant și faptul că fiecare capitol al romanului are ca laitmotiv câte un citat din Teoria Culorilor scrisă de Johann Wolfgang Goethe, iar ideea de a introduce, după copertele principale, detalii color din pictura Strigătul – cerul înflăcărat al amurgului și marea liniștită pe care plutesc, cumva izolate, câteva ambarcațiuni – este excelentă. Mai multe vă voi lăsa să descoperiți singuri. Pentru mine, Fata cu Fragi este una dintre cele mai frumoase apariții editoriale de acest an și le sunt recunoscător celor de la Humanitas Fiction pentru ea.

Bogdan

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s