Caraval de Stephanie Garber sau când nimic nu este ce pare a fi

27883214M-am apucat de citit Caraval pentru că, pe de o parte tot dădeam de titlul ăsta și, pe de altă parte, pentru că m-a intrigat titlul. M-am întrebat ce o fi sau ce o fi însemnând „caraval”, așa că singura soluție pentru a afla a fost să citesc cartea.

M-a prins de la primele pagini. Caraval este o poveste bine scrisă, cu multe vicleșuguri care fac cititorul să fie prins și să nu o lase din mână până ce nu află răspunsul la întrebări, adică… până la sfârșitul cărții. Este o poveste despre loialitate, dragoste, încredere și aparențe.

Scarlett și Donatella Dragna sunt două surori rămase fără mamă (care a dispărut pur și simplu într-o zi) și care sunt zi de zi supuse teorii de către tatăl lor, guvernator al insulei Trisda. Tot ce își doresc este să părăsească insula într-un mod sau altul. Pentru Scarlett, soluția pare a fi o căsătorie aranjată cu un conte pe care nu l-a văzut niciodată, dar care i-a promis în scrisorile trimise că va avea grijă de ea și de sora ei. Dar, pentru că există un dar, Scarlett îi scrie în fiecare an lui Legend, cel care conduce Caraval, un spectacol unic, un concurs la care nu participă decât cei invitați, o provocare din care fiecare iese mai înțelept… poate. Scarlett îl roagă pe Legend, care este un fel de pălărier nebun, despre care nimeni nu știe decât din auzite, fără a-l fi văzut vreodată, să ajungă și pe Trisda.

Scarlett primește, în final, trei invitații pentru a participa la Caraval. Pentru a o putea face, este nevoie să găsească o variantă de a-și păcăli tatăl, ca să poată părăsi insula. Aici intră în scenă Julian, un marinar fustangiu, pe care Scarlett îl găsește împreună cu sora sa într-o postură nu tocmai decentă.

De aici, povestea se dezvoltă și ne duce în inima jocului care are ca motto: Before you enter the world of Caraval, you must remember that it’s all a game . . ., adică „Înainte de a intra în lumea Caraval, nu uita că acesta este doar un joc…”  și vă sfătuiesc ca pe parcursul cărții să  nu uitați acest lucru.

Unii cititori s-au plâns că personajele nu se dezvoltă pe parcursul cărții. Să-mi fie cu iertare, dar nici nu știu cum ar putea-o face, având în vedere că acțiunea se petrece în cursul a câteva nopți. Cei mai puțin cârcotași vor dori să afle mai multe despre lumea magică pe care o gândește într-un mod original Garber. Mie mi-a plăcut ideea și sper să o dezvolte frumos și în următorul volum. Cred că uneori exagerează cu minciunile și cu lucrurile care nu sunt ceea ce par a fi. Acest lucru poate deveni obositor la un moment dat și oarecum frustrant. Dar, până la urmă, nu este decât un roman pentru adolescenți, nu-i așa? 🙂

Când va apărea în limba română vă sfătuiesc să o cumpărați și să o citiți, pentru că este o lectură plăcută, dar frustrantă, pentru că abia aștepți să vezi ce este, până la urmă, adevărat din toată lumea de oglinzi din Caraval. Sper ca a doua carte să ofere un final care să răspundă așteptărilor cititorilor.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s