Moana – O altă prințesă Disney fără prinț

moana_ver8Deși am o vârstă destul de venerabilă, mă uit la desene animate cu aceeași plăcere cu care o făceam când eram copil. Nu știu dacă privațiunile grilei de programe TV ale erei ceaușiste și-au pus amprenta asupra mea sau imaturitatea de care mă acuză unii mă determină să le privesc cu nesaț. Poate pur și simplu am nevoie de povești frumoase, indiferent că vin din cărți sau filme, pentru a mai îndulci amarul vieții…

Zilele trecute am celebrat copilul din mine privind cea mai nouă animație Disney: Moana. Lansat în toamna anului trecut, pelicula a avut două nominalizări la Oscar pentru “cel mai bun film de animație” și pentru “cel mai bun cântec din coloana sonoră a unui film” – How Far I’ll Go, interpretat de Alessia Cara (între noi fie vorba, cântecul nu mi-a rămas în minte și nici nu aș vrea neapărat să-l ascult din nou)

Ca şi personajul Merida dintr-o altă animație Disney, Brave (2012), Moana este o fire independentă, puternică, hotărâtă. Genul de eroină care nu stă cu mâinile în sân așteptând vreun “Făt-Frumos pe cal bălos”, vorba unui prieten, ca s-o scoată din necazuri. Adolescenta polineziană urmează să devină căpetenie a locuitorilor de pe insula Motunui, în locul tatălui ei, Chief Tui. Acesta, om devotat, înțelept, dar și intransigent uneori, insistă ca oamenii săi să rămână în limitele recifului de corali care înconjoară insula lor.

Moana, al cărei nume înseamnă “apă adâncă”, este îndrăgostită de ocean, ale cărui valuri i se supun fetei, făcând-o prin aceasta o persoană aleasă (the chosen one).

Bunica ei îi va dezvălui motivul dorului de ducă de care suferă eroina noastră: cei din Motunui au fost navigatori în alte vremuri, până când apele oceanului le-au devenit ostile, forțându-i să rămână locului.

Când ecosistemul insulei este afectat de blestemul unei zeități, Moana este nevoită să încalce regulile tatălui ei și pornește într-o călătorie pentru a returna inima zeiței supărate, Te Fiti. Sub forma unei amulete de jad, inima fusese furată cu ani în urmă de semizeul Maui (căruia îi oferă glas actorul Dwayne Johnson). Acesta este un personaj pitoresc: tatuajele sale cu motive tribale sunt mișcătoare, iar alter ego-ul său caricaturizat, aflat printre ele, are rolul unei conștiințe la purtător, asemănătoare greierului Jiminy din “Pinocchio”.

În epopeea lor oceanică, Moana și Maui își unesc de voie, de nevoie, forțele și trebuie să învețe să se înțeleagă – nu-i ușor să faci față unui semizeu narcisist! – dar și să se confrunte cu provocări deosebite. De exemplu, la un moment dat sunt atacați de pirații Kakamora, iar scenele de luptă sunt foarte haioase, părând o parodie a filmului Mad Max: Fury Road.

Efectele vizuale și grafica sunt foarte reușite, fiind o încântare să urmărești filmul. Povestea în sine, dar și fundalul muzical te fac însă să-ți dorești mai mult, mai ales că cei de la Disney au lansat în trecut adevărate capodopere de care îmi amintesc cu drag și acum.

Cu toate acestea Moana este o alegere perfectă pentru o vizionare în familie, căci are ce oferi și celor mari, și celor mici, și vă poate face sfârșitul săptămânii mai plăcut.

 

Bogdan

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s