Gulagul. O istorie – Anne Applebaum

gulagTrecută oarecum neobservată, cartea Gulagul. O istorie a Annei Applebaum ar fi trebuit să reprezinte un adevărat eveniment editorial. Premiată cu premiul Pulitzer, Anne Applebaum reușește în aceast volum una dintre cele mai bune sinteze ale fenomenului concentraționar sovietic cunoscut sub numele de Gulag.

Cartea se inspiră ca formă și conținut din Arhipelagul Gulag al lui Soljenițîn. Este și firesc să fie așa, pentru că nu cred că este posibil să scrii o astfel de istorie fără să ai ca referință cartea sus numită. În plus, Anne Applebaum are acces la surse de informații noi, declasificate, ceea ce completează imaginea tocătorului uman care a fost Gulagul. De asemenea, volumul este plin de referințe și trimiteri la scriitori ruși care au trecut prin lagărele nordice, cum ar fi Varlam Șalamov, Anna Ahmatova sau Nadejda Mandelștam.

Cartea este împărțită în trei părți. Prima tratează originile lagărelor între 1917 și 1939, partea a doua se apleacă asupra vieții și muncii în lagăr, în timp ce ultima parte tratează perioada 190-1986, adică perioada de ascensiune și decădere a lagărelor.

Prima parte ne prezintă nașterea ideii de lagăr în timpul lui Lenin, ne descrie viața în lagărul de la Solovețki, primul din viitorul arhipelag și ne poartă prin evoluția Gulagului în primii ani ai lui Stalin. Ne vorbește despre expedițiile în nordul îndepărat, de nașterea unor noi lagăre cum ar fi Vorkuta sau Kolîma. Facem cunoștință cu primii șefi de lagăr, personaje pitorești și fără scrupule cum este, de exemplu, Naftali Frenkel. Applebaum ne povestește despre condițiile crunte în care se trezeau deținuții care trebuiau să își clădească singuri barăcile și să muncească în frig și ger de multe ori în hainele în care fuseseră ridicați, uneori de vară și total nepotrivite pentru regiunea în care ajungeau.

A doua parte face o radiografie a vieții unui deținut din momentul în care acesta este arestat, anchetat si transportat în lagăr până la viața și munca în lagăr. Gardienii, femeile și copiii, muribunzii au câte un subcapitol dedicat. Fiecare parte este însoțită de mărturiile supraviețuitorilor. Absurdul însoțește fiecare pagină.

Ultima parte cuprinde anii de război, ne prezintă Gulagul prin ochii străinilor adică  a balticilor, polonezilor, bielorușilor și moldovenilor. Acestora li se adaugă, odată cu evoluția războiului, prizonierii de război care deveneau și ei beneficiarii unei „educații politice” în stil sovietic. Moartea lui Stalin și anii de după vor aduce schimbări și în lagăre. Vor apărea grevele, oamenii vor încerca să atragă atenția locuitorilor orașelor limitrofe despre situația lor, dar fără nicio izbândă. Frica devenise parte din fibra morală a oamenilor. Fiecare știa că poate ajunge în lagăr doar și pentru o bănuială. Disidența anilor ’80 și dispariția lagărelor sunt tratate în ultimele capitole ale cărții.

Dacă despre lagărele naziste au apărut nenumărate mărturii și cărți, despre Gulagul sovietic acestea sunt mult mai puține. De aceea cartea Annei Applebaum este și mai prețioasă. Anne Applebaum, nu doar scriitoare ci și jurnalistă, a vizitat o parte dintre locațiile fostelor lagăre. Multe dintre localitățile care crescuseră în acea perioadă sunt acum părăsite sau fără nicio însemnătate economică. Pe ici, pe colo, se mai păstrează urmele sutelor de mii de oameni care au murit inutil. Canalul de la Marea Albă este, de exemplu, aproape neutilizabil. Și a fost construit aproape cu mâinile goale în aproximativ 22 de luni. Fiecare pagină ne prezintă ororile unui sistem totalitar în fața căruia rațiunea și normalitatea nu au nici o șansă. O carte care trebuie să fie prezentă în fiecare bibliotecă spre aducere aminte.

Diana

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s